N-am cunoscut până acum pe cineva într-atât de nebun încât să se țină de toate promisiunile pe care le face. L-am cunoscut acum doi ani de zile la școală 136 și după doar o zi în compania lui mi-am dat seama că aici trebuie să fiu. Pentru că este un model de perseverență, pentru că are curaj să se arunce în bătălii în care nimeni nu crede și pentru că este o bombă de energie contagioasă.

Competent, inteligent, muncitor, modest până la absurd, sacrificiu de sine cum rar întâlnești. E cel mai mișto om pe care-l cunosc în țara asta. Pe bune. Oamenii ca el trebuie să fie la butoanele României. Îl ajut cu orice pot, fără ezitare. Îl votez și le spun și altora să-l voteze. Succes, Valeriu Nicolae, și toată admirația pentru ce faceți!

Dacă îi citești ”poveștile” despre copilăria lui, dincolo de talentul și umorul incontestabil, Valeriu Nicolae Ciolan ar fi putut fi unul dintre copiii României care nu nicio șansa la o viață mai bună. Și totuși, din copilul căruia nu i-ar fi dat nimeni vreo șansă, a ieșit un adult cu o minte brici, cultivat, instruit, cu o profesie pe care și-o exercită în companii și societăți cu un cuvânt de spus în lume. Cînd i-am văzut CV ul am leșinat, îmi venea să iau dicționarul să traduc. Valeriu Nicoale Ciolan, poziția 37 pentru Camera Deputaților e firul de speranță pentru noi toți, e gândul bun în vremuri grele, gândul și speranța că mai sunt oameni buni care fac fapte bune pentru semeni, pur și simplu, fără să vrea nimic în schimb. De asta nu o să-i vedeți fața pe toate gardurile. Pentru că e un om bun, instruit și correct, care și-a asumat să ridice vălul de pe minciuna și impostura celor care ocupă posturi cheie în statul român și încasează lefuri uriașe din banii pe noi îi dăm statului. E singurul care a avut tărie, curaj și forța să facă asta. Dacă aș avea 4 mâini, cu toate l-aș vota, să fiu sigură că va intra în Parlament. Știu, i s-a spus că e greu ca independent, dar vă rog să mai citiți o dată despre el, despre traseul vieții lui, de unde a venit și unde e. E bogat, zic unii, dar tot ce are e din bogăția minții lui și a muncii lui, din banii lui a făcut și face atâtea lucruri cu copiii, astfel încât Casa Bună să fie un loc de unde startul lor în viață e altul. E mare nevoie de un om ca el în Parlament. E nevoie de un om cinstit, corect și loial căruia îi păsă de oameni și care le va sta în coasta celorlalți când vor vrea să facă totul doar pentru ei. Dacă ne știe pe noi lângă el, în spatele lui, mulți și determinați să punem umărul la schimbare, Valeriu își va găsi forța să le țină piept. #nutotei E momentul să deschidem ochii și să-i vedem pe oamenii care trebuie să fie acolo unde ni se hotărăște soarta. Câte un pic. Azi un om, doi, peste patru ani 4, 5… Vă rog, documentați-vă și ieșiți la vot. De data asta avem cu cine. Valeriu Nicolae Ciolan, Primul Independent în Parlament. #37.

Valeriu Nicolae mi-e tare drag, nu numai pentru ceea ce face, ci și pentru cum gândește. N-aș face atâta voluntariat cu copiii dacă n-ar fi el. El zice că noi, voluntarii care suntem cu el la Casa Bună, îl ajutăm să facă ce face. E un cerc, pornit și alimentat de el. E meritul lui că-și folosește capul, că e permanent autocritic cu el însuși și că are puterea să-și tragă singur picioare în partea sensibilă când simte c-o ia pe arătură. Și știe să zică “am gresit”, ceea ce e o mare chestie! O să reușească să schimbe ceva în parlament? Nu știu, dar măcar încercăm să avem un om acolo care poate și vrea!

Știam de Casa Bună de la teve, țin minte că m-a impresionat mult. Nu știam că dl. Valeriu candidează la Camera Deputaților. M-a mirat, pentru că el e genul de om care deși face fapte bune, e dat la o parte de politicieni. Dacă am avea măcar un sfert din Parlament ca el, România ar fi departe. Chiar avem nevoie de o schimbare radicală în țara asta. Domnule Valeriu, aveți admirația mea pentru tot ce faceți! V-am luat și cartea, o să vă fac și publicitate, meritați! Știu că nu o să ne uitați dacă ajungeți în Parlament, v-am văzut CV-ul, ce-ați făcut, am încredere că o să faceți și acolo lucruri la fel de bune ca la Casa Bună.

Il votam pe Valeriu Nicolae pentru ca meritam! Astfel de oameni trebuie sa ajunga in parlament pentru ca faptele dovedesc, nu vorbele!

Cand am auzit de candidatura lui Valeriu Nicolae am vrut să-l susțin pentru că știu că dorește sincer să ajute comunitatea. Am fost la "Casa Bună" ca voluntar pentru o jumătate de an. Știu că domnul Nicolae e cel care a organizat asta și înseamnă foarte mult pentru comunitatea locală. Acum există un sediu separat pentru ei. Sper ca totul să se schimbe în bine.

Acum vreo 2 ani aveam o chitară primită cadou care de prea mult timp stătea tăcută în colțul camerei. Urmărindu-l de mult timp pe Valeriu, i-am scris să-l întreb dacă știe un rockstar în devenire căruia să i-o fac cadou. Când am ajuns la Școala 136, n-am avut loc de copii, voluntari, era o agitație grozavă și o energie extraordinară. Am reușit să îi dau chitara, a cântat câteva acorduri de test și m-a invitat să ajut un băiat la teme. Acum candidează la alegerile parlamentare ca independent și mă bucur tare mult. Nu cunosc pe nimeni care să fie mai potrivit, atât din punct de vedere profesional, cât mai ales din punct de vedere uman.

De ce îl susțin pe Valeriu Nicolae? Pentru că pentru mine o mare problemă este ipocrizia. Cei care spun tot felul de lucruri faine, dar de făcut să facă alții… Ipocrizia cu sau fără școală, cu sau fără studii făcute pe bune, cu sau fără carieră în orice domeniu. Consecvența cu care Valeriu ajută pe cei fără șanse este cea mai clară mărturie despre cine este. Faptul că a reușit în mediul internațional este doar o consecință a seriozității sale. Oameni ca el reprezintă valorile în care cred și am convingerea că va fi mereu o voce a bunului simț, a profesioniștilor, a celor care nu se văd, dar fac lucruri faine în fiecare zi.

Valeriu are 2 calități mari: încăpățânarea si felul în care adună oameni în jurul lui. Îl votez pe 6 decembrie pentru că am încredere că e atât de încăpățânat și motivat încât va reuși să facă și mai mult bine decât a făcut până acum. Nu singur. Împreună cu oamenii pe care i-a strâns în jurul lui, împreună cu tribul ăsta fain de tot.

Luptător, deși pornit in cursa vieții cu cert dezavantaj, educație ca la carte, self-made man, succes ca om de afaceri, bine conectat la Bruxelles, urăște impostura, brutal de sincer, determinat, empatic, facator, inspirație pentru mulți și om de echipa. Important: are simtul umorului și iubește animalele. Și mai important: nu uita de unde a plecat. Super important: pentru el, mama-i numa’ una!

Merg la vot de când am dobândit acest drept, însă este pentru prima dată când sunt entuziasmată de un candidat şi îmi doresc extraordinar de mult să fie ales datorită valorilor pe care le susţine, calităţilor de care dă dovadă şi rezultatelor obţinute în proiectele în care s-a implicat cu energie, inteligenţă, timp, bani şi echipa din jurul lui. Chiar dacă pare utopic ceea ce îşi propune Valeriu în România de azi, am încrederea că va reuşi. Depinde de mine şi voi, ceilalţi 22703, să ajungă în locul (Camera Deputaţilor) unde poate începe proiecte noi în care beneficiarii reali suntem noi.

L-am cunoscut pe Valeriu acum 20 de ani în Toronto, unde, fără să mă cunoască, doar pentru că sunt româncă, m-a ajutat să găsesc primul meu job. Îl admir și îl recomand pentru că, spre deosebire de mine, care am ales să-mi trăiesc viața într-un loc călduț și o democrație așezată, el a ales să se întoarcă acasă și să ia balaurul de coarne, gâturi, coadă, îl prinde de tot ce poate el. Și poate!

Când citești Nu tot ei - România în ghearele imposturii, vrei, parcă, să se încheie mai repede lectura; nu pentru că Valeriu Nicolae n-ar avea cuvintele la el, ci pentru că avalanșa de destine insignifiante pavate de titluri academice fără nicio noimă, de calificări în domenii care mai de care mai fantasmagorice, de funcții în aparatul de stat care par mai înalte, la o simplă lectură, decât Olympus Mons te doboară. Te doboară prin similitudinile grotești ale CV-urilor, prin traiectoriile cuantice pe care le iau evoluțiile profesionale ale posesorilor acestor CV-uri. Atât de puțin contează numele acelor indivizi încât deși revii de mai multe ori asupra unui pasaj nu reușești să le reții, nu eu în orice caz. Îi reții doar pe cei pe care-i știai deja, îi știai pentru potlogăriile făcute prin județele unde au bântuit în decursul timpului sau pentru că au ieșit în evidență debitând vreo tâmpenie vecină cu limita universului în expansiune. De ce l-aș vota pe Marius-Constantin Budăi? Pentru că, prin ricoșeu, m-a făcut să îl cunosc pe Valeriu Nicolae, cel care a vrut, citez din amintire, să scrie o carte frumușică cu oameni frumoși; pentru că, date fiind abilitățile intelectuale și cele de șofer Marius-Constantin Budăi, ilustru ministru al muncii în echipa PSD-ilor, s-a calificat cu brio nu în cartea ce ar fi trebuit scrisă, ci în cea care a fost scrisă. O carte pe care nu aș fi putut-o scrie niciodată, pentru că, dintr-o anumită conștiință a faptului că timpul pe care-l am e limitat aș fi preferat să-l pierd cu ceva mai drag mie, o carte, un film, un cognac sau o țigară. Aș fi de acord ca personajele cărții lui Valeriu Nicolae, ”EI”, să continue să paraziteze o perioadă ecranele televiziunilor, camerele Parlamentului și afacerile locale dacă fiecare dintre ei ar produce, printr-o cauzalitate greu definibilă, câte un Valeriu Nicolae. Mă îndoiesc că minunile există, deci acordul meu era doar un artificiu discursiv. Oamenii ăștia nu pot face bine decât fără să vrea, probabil îl regretă! Doar că, spre deosebire de CV-urile proprii unde pot fi orice nefiind nimic, în acest caz, aici, nu mai pot interveni: întâlnirea asta nu mi-o pot lua, și e o întâlnire care mi-a făcut ultimele luni chiar frumoase.

De ce îl votez pe Valeriu Nicolae ? Simplu. Îmi place că e un independent de dreapta, angrenat în proiecte sociale. Îmi place că nu uita de unde a plecat și că scrie cu umor despre asta, întorcându-se acolo pentru a ajuta. Îmi place că nu promite că o să facă, ci că a făcut deja. Îmi place că, în ciuda calmului, are o energie molipsitoare, care strânge în jurul lui mulți oameni de bine. Îmi place că se dedică unei categorii de oameni de care toți fug. Îmi place că e un om original, bun, puternic, altruist, modest, integru, perseverent, empatic, autocritic. Un exemplu.

Valeriu Nicolae scoate ce i mai bun. L-am văzut făcând asta cu mine, cu copiii pe care îi sprijină, cu Casa Bună. Este un model de etică și tot ce face are ca scop binele. El e cel care dă tonul și este primul care își suflecă mânecile și se pune pe treabă pentru a face binele o realitate.