Vară-mea Karina s-a ajuns: stă pe lângă Frankfurt și se poartă ca și cum a fost rebotezată direct de Thor si tac-su la primăria  din Valhalla. E  Arianca- salvatoarea brunetă a Jărmaniei. Se dă nemțoaică get-beget: după trei ani de Nemția urăște cu spume imigranții și mai ales țiganii. Nu contează că tac-su e amestecătură de evreu cu șvab și că mă-sa Geta e cam cea mai cunoscută țigancă din Caransebeș care ghicește. A hotărât fata că e ariancă, e ariancă. Îi trimite ,ce e drept, medicamente maică-mi și scoate ochii la juma’ din neam ( mie și vară-mii Nuța în special) că suntem proști și ne-educați. Cum mama are nevoie de medicamentele germane care costă cam cît salariul meu, înghit în sec și înjur în gând.

Geta, în schimb, o cam spurcă de fiecare data când o bârfește cu maică-mea. Karina e subiectul numărul trei de bârfă după taică-meu și Gogu.

Gogu a fost bogătașul familiei . Curăța cazane de termoficare și făcea o avere. Nu a plătit taxe și a cheltuit banii pe o grămadă de tâmpenii. Kentane, curve și coniac în baruri procopsite erau visurile lui în timpul lui Ceașcă. Visurile astea i-au mâncat averea după Revoluție . Acum fumează chiștoace și are datorii la dughenele de pe lângă gară care vând alcool contrafăcut. Îl mai sponsorizez din când în când cu bani de un pachet de tigari sau o cafea. Oricum, nu se mai duce la Cățeaua Leșinată – locul în care se matolește cu sfințenie taică-meu. E o chestiune de principiu : după ce te-ai pilit ca porcul la barul de fițe de la Hotel Jiul acum nu mai merge sa borăști oriunde, că râde țigănia de tine.

Gogu a avut două apartamente și eu am avut cheia de la unul dintre ele pentru o bună perioadă de timp. Înainte de a avea cheia de la apartament, Gogu îmi lăsa  Oltcit-ul lui pe mână. I-am spurcat (vorba maică-mii) mașina de multe ori, din lipsă de bani și exces de hormoni și am și bușit-o o dată. Gogu a fost întotdeauna un domn și nu a pomenit nimănui nesimțirile mele.

Acum Gogu stă într-o cocioabă pe care și-a construit-o pe un teren pe care l-a cumpărat când avea bani. Nu l-am mai văzut de câteva săptămâni.

Am o  prietena frumoasă tare, care tocmai a devenit avocată. Mă-sa e din neam de aristocrați, iar tac-su face afaceri. Nu le convine deloc ca umblă cu mine, dar cumva s-au obișnuit, căci relația noastră durează de câțiva ani. Se decide că ieșim împreună- eu cu fata și părinții ei- la un film, la Cinema Central. Faptul că am o verișoară în Germania și o soră blondă sunt cam singurele lucruri bune pe care le pot zice despre familionul meu. Maică-mea e o minunăție de femeie, dar mult prea neagră pentru standardele elitelor oltenești. În concluzie, mă dau practic orfan.

Sunt anunțat că trebuie să mă înțolesc bine pentru ocaziune. E prima oară când se întâmplă un astfel de eveniment și mă înțolesc cu ce a adus mama de la nemțoaica pentru care face curat. Nemțoaica e o mică șefă la fabrica de confecții din Craiova și poartă aceeași măsură ca a mea. Își aruncă țoalele vechi, mama le ia, așa că am un pardesiu ielegant rău: maro cu catifea neagră la guler. E de gagici, e drept, dar nu știu diferența. Mi-am pus și pantofi de lac negri, așa că sunt asortat și frumușel.

Merg țanțos în față cu blonda avocată și în urma noastră familia de fițe. Trecem prin fața primăriei din Craiova – e un nene acolo: murdar, brunet rău, cu barbă și cu un afiș mare cu greva foamei.  Trecem pe lângă el fără să îl bag in seama și când ajung și viitoarele rude aristocrate lângă el începe să urle:

-Băăăăăăăăăăăiii nesimțiților , v-ați ajuns!!! Nu mă mai salutați!!!!! Băăăăăăă ați uitat când v-o puneați ca iepurii la mine în apartament, nemernicilor !!!!

Mă întorc : e nea Gogu care e în greva foamei pentru că e convins că romanii i-au omorât cățeaua lup numita bineînțeles, Lady . Desigur  aici am pus traducerea diplomatică a celor 3 minute de spurcare temeinică.  Gogu injura impecabil.

Îmi cer scuze, râd, îl pup și dau să mă duc la film. Văd fețele foștilor mei viitori socrii care par să fii fost loviți de ciocanul lu’ nașu Thor care a rebotezat-o pe vară-mea. Au o privire de ucigași naziști.

Lady era în călduri și a revenit după vreo 3 zile.

PS. Pusti din Ferentari pe care incerc sa ii ajut au nevoie cam de 70 de perechi de adidasi pe an si cam 40-50 de perechi de incaltaminte de iarna. Marimile de care avem nevoie sunt intre 31 si 38. Daca doriti sa ne ajutati contactati-ma la [email protected].Eu voi dubla orice pereche donata.