Galusca
Cum te cheama mai ?
Gaaauscaa.
Si ce iti place cel mai mult Galusca ?
Sa manac supaa de gaauste – ca de aia ma cheama Gaaauscaa !
Gaausca a preferat fotbalul la antrenament. Avea optiunea sa joace si baschet. Are 7 ani dar arata de 4. Marea majoritate a pustilor din Ferentari par cam cu doi ani mai mici decat sunt. Motivele sunt multiple- vedeti postarea urmatoare.
S-a jucat cu o minge de baschet mica, verde si a ras aproape continuu in timpul antrenamentului. De fiecare data cand ma uitam la el radeam si eu. Un pusti fericit si super frumusel.
La sfarsit de tot, inainte sa plec, Gaausca a inceput sa planga cu hohote. Se zguduia de plans. M-a rupt. Am crezut ca plangea ca nu a primit nimic (am impartit cateva tricouri copiilor care aveau tricouri fie prea murdare, fie prea vechi). El avea un tricou curat si relativ nou.
Plangea pentru ca se terminase antrenamentul. Trei saptamani sunt plecat si nu mai avem antrenamente.
Gaausca sta la “Adapost “/centrul de zi. Sunt cateva zeci de copii care stau la centrul de zi si la centrul de plasament Ciresarii amandoua vecine cu scoala 136. Marea lor majoritate sunt copii de romi. Copii care au foarte putine sanse sa ajunga oameni functionali. Copii care o sa ingroase randurile adultilor pe care ii uram pentru saracia, violenta, lipsa de educatie sau culoarea lor .
Cateva ore de atentie pe zi ii mareasc mult sansele lui Gaausca sa devina un adult normal. Silviu, Dodo, Alberto, Cristi, Adriana si multi altii au nevoie de atentia si indrumarea unor oameni normali pentru a avea sansa la normalitate.
Mii de oameni care ar putea sa produca o astfel de schimbare – politicieni, jurnalisti, persoane publice si ONG-isti europeni, romani si romi pierd zeci de ore saptamanal vorbind in gol despre ceea ce ar trebui sa faca altii. Alte multe ore risipite pentru a face campanii scumpe si stupide despre “incluziune” comandate de organizatii care vad copii si mai ales copii romi din ghetouri decat in poze sau filme. Zeci daca nu sute de milioane de Euro sunt aruncati anual intr-o industrie care produce hartii si vorbe goale. Alte sute de ore se duc pe apa sambetei cu justificari stupide dar alambicate despre imposibilitatea de a schimba sistemul sau situatia.
Sute de ore s-au pierdut numai saptamana trecuta discutand steril si absurd despre regi tigani, coroane, mosteniri, averi si relevanta acestora pentru Romania la ore de audienta maxima. O multime de idioti sinistrii au devenit brusc experti in cultura si traditiile romilor asa cum erau deja experti in orice altceva – oina, constructia de sosele si Heidegger. Prea multi politicieni si jurnalisti s-au folosit de prostia unor semidocti cu titluri stupefiante si de nevoia de rasism pentru satisfacerea romanul verde si a indicelui de audienta. S-a gadilat nevoia de superioritatea al unei societati profund frustrata de sociopatii cleptomani care o conduc printr-o comparatie cu alti sociopati – un pic mai prosti si mai inchisi la culoare.
Timp pierdut aiurea.
Gaausca poate deveni un alt esec care sa sfarseasca in puscarie visand sa ajunga prietenul “smecher” al viitorilor Antonescu/Ponta/Base, urmasul lui Nutu Camataru sau regele international al romilor romani caldarari din centrul Sibiului.
Gaausca are nevoie de modele normale pentru a nu ingrosa randurile supradimensionate ale tampitilor produsi cu mare eficienta de societatea romaneasca.
Gaausca are nevoie sa fie incurajat sa vina la scoala, sa citeasca si mai ales sa rada. Nu e vina lui ca s-a inascut intr-o familie careia nu ii pasa de el, o societate obsedata de Bianca Draguseanu sau Becali si condusa de gargaragii oportunisti sau sociopati.
Schimbarea asta se poate face usor – fara bani, glorie si audiente mari la TV. Cateva ore pe saptamana si niste costuri minimale. Nu mai mult decat o cafea la Starbucks sau o saorma cu de toate.
E de castigat – pustii ca Gaausca va vor face sa va simtiti mai buni si mai utili. Merita incercat nu de alta dar poate reusim sa facem tara asta mai buna in ciuda majoritatii inepte a elitelor noastre fie ele rome sau ne-rome.
Galusca e pustiul cu pantaloni scurti galbeni si tricou albastru inchis. Poza de la antrenamentul de sambata 24 August.
Buna ziua!
Ma intereseaza sa dau o mana de ajutor in ceea ce faceti dumneavoastra.
Ma numesc Elena Dumitru si adresa mea de e-mail este [email protected].
Cunosc – si predau – engleza si am experienta in lucrul cu copiii – desi cred ca mai am mult de invatat 🙂
Daca veti considera ca pot fi de ajutor – astept un semn.
Va multumesc mult si va doresc o saptamana cat mai frumoasa!
Elena Dumitru
Multumesc pentru ceea ce faceti!
Sunt voluntar o asociatie care ajuta romii din Paris si simt aceeasi tristete ca si dvs cand ma gandesc ca acei copii pe care ii ajutam si care se bucura cand le arat cum se scriu corect literele vor avea un viitor de rahat. Si mai trist e cand pe la 12-13 ani incep si ei sa-si dea seama. De ce nu stiu sa faca aia mici corect literele ? Pentru ca au invatat acasa, nu la scoala, pentru ca statul francez crede ca e mai bine sa-i evacueze la fiecare 3 luni si sa-i trimita 2 comune mai incolo.
Asemeni Elenei Dumitrescu, sunt dispusa sa ajut. Am incercat sa va contactez si acum aproximativ 2 luni insa fara mare success. adresa mea de mail este [email protected]. In cazul in care este nevoie de ajutor in cadrul organizatiei va rog sa ma contactati. Toate cele bune.
Dadiana.